Mai uşor cu pianul pe facebook! S-a scumpit vopseaua de păr.

De ce se ceartă lumea pe facebook? O întrebare la care chiar nu ştiu să răspund. Nu ştiu, de-aici din turnul meu de control, din colţul meu de viaţă. Poate ştiţi voi.

Se ceartă:

1. oameni care nu se cunosc, dar ajung să interacţioneze;

2. oameni care se cunosc;

3. prieteni buni;

4. colegi de serviciu.

Vecini de bloc, încă n-am văzut, dar asta ar fi chiar amuzant.

Mai aştept exemple, eu nu mai am că e duminică şi gândesc mai puţin, din instinct de conservare.

  1. Oamenii care nu se cunosc, dar ajung să se certe – de ce? Ce-ai putea avea de împărţit cu un John Doe (că nici măcar fotografia sau numele nu ştii dacă sunt reale)? Idei? E absurd… Cearta pe idei ar trebui să nască ceva constructiv ori să fie cu cineva care contează, cred eu. Principii? Cum ai putea să ştii exact cum şi-a construit acel om principii? Poţi doar sa presupui. Dacă e vorba de o jignire, ştiu o vorbă spusă de cineva mai deştept ca mine – “trebuie să fii cineva ca să mă jigneşti”. Funcţionează, ţi-o fac cadou.
  2. Oameni care se cunosc şi care “face to face” nu se ceartă, dar “facebook to facebook” bagă tare. E un exerciţiu sau ce?
  3. Multe prietenii terminate din cauză de facebook. Aici, chiar că nu mai înţeleg nimic…Te-ai împrietenit la party, păi la party să te desprieteneşti! Ani de zile de confesiuni, de întâlniri, de timp petrecut împreună – pe apa sâmbetei pentru un status, pentru un comment…
  4. Capitolul ăsta cu colegii de serviciu e oarecum mai delicată. Sunt tot felul de situaţii discutate mult în online, n-am chef de ele acum. Ai ceva în comun cu un coleg sau n-ai, dar admiri faptul că, habar n-am, scrie bine, pune poze mişto, e cool pe net –  add, n-ai… pa sau pas. Că doar nu devii angajatul anului dacă eşti prieten cu toţi colegii. Sau, da… Bine, devii angajatul anului. N-o să ţină mult, aşa cum prieteniile astea bazate pe interese ţin fix cât servesc intereselor.

E o perioadă agitată din punct de vedere al ideilor, al energiilor consumate pe diverse teme, e o perioadă care aduce omul să se arate aşa cum e, aşa cum poate nu se ştie a fi, dar ia uite… este. Toate pentru a putea trece la “the next level”. Sună ciudat, dar cei care se informează ştiu ce vreau să spun, nu mai e nevoie de explicaţii. Cei care nu înteleg, vor afla pe pielea lor şi o sa fie, ca-n viaţă – mai bine pentru unii şi mai rău pentru alţii.

Butonul de unfriend se activează cu un click. E mai elegant aşa. Iar dacă vă treziţi într-o discuţie cu cineva necunoscut care vrea, îşi doreşte scandal – “ignore” doare cel mai tare. În fond, gura prostului, prostii grăieşte. Peace!

Zen mood – engage!

Anunțuri
Mai uşor cu pianul pe facebook! S-a scumpit vopseaua de păr.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s