De Ziua Imnului Naţional

Este Ziua Imnului Naţional.

Îl ştie cineva pe tot? Eu recunosc, nu ştiu toate versurile. Dacă stau bine să mă gândesc, nici nu l-am mai auzit pe tot în alt context în afara Revoluţiei din ‘89. Da, atunci în decembrie, l-am cântat. Aveam 13 ani şi mi l-am notat pe o agendă, îmi aduc aminte asta.

Mă întreb unde l-aş mai fi putut auzi… Pe stadioane, la meciuri, nu merg şi nici măcar nu ştiu dacă se cântă tot, acolo. Pe la tot felul de zile aniversare oficiale nu ajung… Care ar fi fost evenimentul important care m-ar fi făcut să îl învăţ? Mai mult… de ce pun problema aşa? Normal era să-l ştiu, să-l cânt şi să simt că sunt român, fredonând versurile.

Avem un imn frumos. Avem un imn după care am tînjit ani şi ani. De ce ne lipsesc contextele, de ce ne lipsesc pretextele, pentru a-l învăţa?

Orice naţie are nevoie de modele. Care este modelul nostru acum? Vi se întâmplă să vedeţi vreun politician şi brusc să vă surprindeţi cântând imnul? Vi s-a întâmplat vreodată ca atunci când l-aţi văzut pe primul-ministru (oricare ar fi fost el) să vă ridicaţi şi să cântaţi imnul? Dar când l-aţi văzut pe vreunul dintre preşedinţi? De 1 decembrie, de zilele importante, când vedeţi parade militare, cântaţi imnul? Mie nu mi s-a întâmplat în niciunul din contextele de mai sus.

În schimb, am simţit nevoia să ating drapelul uitându-mă la o fotografie cu Toma Coconea, de exemplu. La olimpiadele sportive, la o competiţie importantă în care sunt români şi urcă pe podiumuri, la olimpiadele şcolare când văd tineri venind cu medalii acasă, atunci da, mi se face dor de imn, mi se face dor de drapel, mi se face dor să fiu un român care ştie imnul naţional.

Eu am nevoie de modele, de simboluri naţionale, chiar dacă sunt doar un român obişnuit, simplu – nu fur statul făcând şmecherii cu banii altora, îmi plătesc ratele pentru o casă şi-o maşină din salariu, nu dau în cap altui conaţional, am contribuit şi la creşterea natalităţii cu doi copii care vor plăti taxe şi vor face lucruri bune, respect legile oricât nu m-ar respecta ele pe mine, n-am aruncat cu roşii stricate în niciun guvernant, plătesc taxe deşi sunt tratată cu indiferenţă ca cetăţean, am respectat însemnele naţionale oriunde m-am dus şi am încercat să apăr onoarea noastră de români dacă s-a pus problema şamd.

Mi-e ruşine în faţa oamenilor care au cântat imnul nostru animaţi de dorinţa de libertate în decembrie ’89, nu şi în faţa celor care atunci şi-au asigurat un viitor şi-atât. Ştiţi cu toţii care sunt şi unii şi alţii. Cumva… e cam singurul motiv pentru care îmi e ruşine azi.

Ce am făcut oare cu agenda? De ce n-am mai notat nimic în ea?

Ştiu, tot ce-am scris aproape că nu are sens, am o serie de întrebări la care nu răspund, pentru că nu ştiu cum. Singurul lucru pe care pot să-l mai spun, legat de faptul că nu am memorat până acum toate versurile imnului meu, este… dacă sunt singura vinovată, atunci să îmi fie ruşine! Dacă suntem vinovaţi cu toţii, atunci să ne fie ruşine!

Deloc întâmplător, mi-am adus aminte şi că anul trecut am fost chemată la un referendum. Eram la munte şi, pe traseu, aveam numai săgeţi “către secţia de votare”. Nu m-am dus să votez şi i-am supărat rău pe cei care s-au dus. Mă întreb dacă acum, după un an, supăraţii de atunci îşi dau seama că a fost timp pierdut pentru ei. Eu măcar alea 10 minute cât îţi lua să pui ştampila, mi le-am petrecut sub un brad… Partea proastă e că, supăraţi sau nu, am plătit toţi. Mi-am adus aminte de asta pentru că, dacă s-ar fi întâmplat ceva, am fi putut spune că astăzi e şi Ziua Referendumului Naţional, nu?

Ca să uit, ca să nu mă mai frământe nimic, mai bine cânt imnul, din suflet, din toţi rărunchii.

„Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viaţa-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ!”

V-au trecut fiori reci când aţi cântat strofa aceasta “N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie / Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm / Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie / Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!”? Eu, după 23 de ani, am ajuns din nou la ea. Brrrr…

Anunțuri
De Ziua Imnului Naţional

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s