Social media pentru fraieri

Într-un moment de optimism extrem, m-am gândit să dau un search pe google în căutarea unui master social media în România. După primul rezultat care se referea la UK şi după dl Bădău (evident), citesc “Curs Social Media Manager (28-29 septembrie 2013)”. Dau click în ideea că voi găsi ceva interesant…

“Acest curs este adresat celor care doresc să înveţe o meserie nouă, fie că doresc să lucreze într-o organizație ca Social Media Manager, fie că își doresc promovarea afacerii proprii, fie că își doresc să vândă servicii de promovare online.”

În două zile??? Tare! Face 590 de lei. Ia să vedem ce zic aceşti domni mai departe. Ce aş putea învăţa, cum e structurat cursul.

“1.Ce este social media?

1.Social media si canalele de comunicare socială online

2.Social Media Manager intr-o companie

3.Social Media Manager consultant independent

2.Brand-ul personal online

1.Prezența sociala online vs. Statut social online

2.Universul tău online și tipul de informații pe care îl conține

3.Blog-ul ca instrument in construirea brand-ului personal

3.WordPress

1.Hosting, Instalare WordPress, teme, plugin-uri

2.Reguli de scriere a unui articol

4.Rețele sociale

1.Facebook

2.Twitter

3.LinkedIn

4.Pinterest

5.Planificarea campaniei de social media

1.Etapele unui plan de marketing pentru Social Media

2.Social media marketing

3.Tipuri de marketing viral în social media

6.Structurarea nevoii de social media

1.Definirea și structurarea serviciilor pe care le oferi

2.Instrumente de  măsurare, monitorizare și raportare.

3.Project management”

OooooK!

Aşadar, vorbim doar de o introducere în social media. Bine. Poate sunt eu cârcotaşă. (v-am spus că am multă răbdare şi că mă enervez… enervant de greu?)

Mai departe.

Mai departe aflu că în taxa de participare care este de 590 lei dacă bla, bla, bla, intră pe lângă activitatea de training şi fişe de lucru (wow!), un certificat nominal de participare (wow, din nou!), foi flipchart (amazing!), coli şi markere (nu se poate!!!), ecusoane (pe buneee???). Bonus: o avertizare – “!!! Important! Este necesar sa aveti un laptop la dumneavoastra pentru ca intregul curs se va susține pe laptopuri, toată activitatea fiind una practică!”

La capitolul obiective, dau copy paste doar pentru prima frază, căci restul e cancan: “La terminarea acestui curs, vei deține cunoștințele fundamentale necesare pentru orice poziție într-o companie cu atribuții legate de social media.”

Nu, saga nu s-a terminat. La capitolul „Trainer” nu e trecut niciun nume, dar (DAR!) în dreapta, era o poză mică, un exemplu de certificat de absolvire, care bănuiesc că intră tot în taxa de participare, deşi n-am văzut să scrie asta. Măcar avem o hârtie. Click.

DIPLOMA-CURSURI-Extreme-Training1

Buzzz. Wrong!

De ce?

Este evident, dar explic:

d-l vs dl

prenume vs nume

“ Prin prezentul se adevereşte că dna Isopescu Maria”…

Înainte de social media a fost cuvântul.

Şi, da! Prin prezenta se adevereşte că acest curs este un fâs!

Cireaşa de pe tort? Pe asta n-o mai explic.

printscreen training social media

Anunțuri
Social media pentru fraieri

12 gânduri despre &8222;Social media pentru fraieri&8221;

  1. Silviu zice:

    Lasand la o parte ca acel certificat este unul care atesta faptul ca ai absolvit un curs de tehnici de negociere si nu unul de SM, care e problema cu Nume-Prenume?
    Pe mine ma cheama Ion Ionescu, nu Ionescu Ion…

    1. 1. Acel certificat era dat ca exemplu pe site, în descrierea cursului de SM.
      2. Pe un act oficial dupa dl se trece numele de familie, nu prenumele. Asta, desigur, daca nu suntem pe o uliţă unde putem să-l strigăm pe dl Ion şi nu pe dl Ionescu, fără probleme.

      1. Silviu zice:

        1. Daca tot au dat un exemplu, puteau sa il dea si ei de la curs.
        2. Ai pe undeva vreo norma, ceva, sau doar ca asa e o cutuma din care statul, rapid, cum il stim, nu poate si nu il intereseaza sa iasa? Pe cardul bancar, de exemplu, care nu e de pe ulita, te cheama tot Ion Ionescu… PS: pre-nume…

      2. Exact! Măcar să ştim cu ce ne alegem la final. Eu una, nu mă pot prezenta la un angajator cu o astfel de hârtie, pentru că nu m-ar lua în serios nimeni. În ceea ce priveşte ordinea nume prenume, am dat exemplul cu uliţa, nu din răutate 🙂 ci pentru că am vrut să subliniez că în limbaj colocvial, nu e o greseală deşi dl sau dna sunt inutile dacă ne adresăm cuiva cu numele mic, dar în situaţii oficiale (diplome, certificate, cereri, adrese) aceasta este forma de adresare corectă. Pe cardul bancar poate scrie Ion Ionescu, dar când te duci la ghişeu (de exemplu) eşti întrebat întâi numele de familie, nu? Vorbesc din experienţă, am lucrat cu aşa ceva, dar sunt şi linkuri utile în acest sens https://diacritica.wordpress.com/2009/12/21/dna-dra-dl-dnei-drei-dlui/ sau http://bucatidincarti.wordpress.com/2008/01/19/dlui-dnei-d-lui-d-ei/ aşa rapid, la o primă căutare. Îţi mulţumesc pentru feedback. 🙂

  2. Silviu zice:

    Stai ca eu nu ziceam de prescurtarile pronumelui de politete, ziceam strict de ordinea nume-prenume vs prenume-nume. Si sincer, eu de foarte multi ani, oriunde, inclusiv in relatiile cu institutille statului folosesc in adresare si recomandare prenume-nume. Am tot cautat o norma ceva in acest sens si nu am gasit. M-am gandit ca poate exista pe undeva si o astfel de reglementare.
    Cat despre curs, sa fim seriosi 🙂 Am si eu cont de FB, twitter, pinterest si alte din astea. Imprimanta am, model de certificat gasesc, un PFA pot sa deschid. Sa ma apuc de training de SM? :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s